El se amuza. Il amuza durerea din tample, un fel de suflu al realitatii ce ii
gadila gleznele intr-o incercare esuata de “ai lasat geamul deschis la baie”.
Se stramba ignorant si geme lenea in el…geme lipsa de chef de viata…asa ca
intinde iar mana dupa dulapior.
Scoate o tigara din pachet si o strange intre buze ca o tentativa de a se mintii pe el…incercand
un truc ieftin, un soi de disimulare sau deziluzie. Priveste in gol si prinde
tigara intre degete… “pe cine mint?”
Traseaza cu limba o
harta, iar degetele despica foita in doua. Presara tutunul cu un soi de
eleganta…casca iar…e abia ora 9.
“Astazi rulam apocalipsa” isi spune in soapta in timp ce cu
stanga, smulge o alta fila din Noul Testament.
Ea doarme-amortita de-aseara, cu parul valvoi si sufletul
ghem.
El are un soi de frustrare-n privire in timp ce se rezeama
usor, rapus de propria comedie, pe pervazul ferestrei din dormitor. Cu miscari
calculate, matematica-n vene, aprinde un bat ratacit de chibrit…trage in piept
si tremurand din gene…ofteaza iar coplesit.
Ea are morfina pe pleoape si poarta pe buze pacat capital.
Poarta pe umeri greseli numerate si-un numar prea mic la picior. Pantoful ii
zace intr-un colt de camera iar rochia de seara se pierde-n décor, sunt pahare
de vin si cioburi si toate parca striga “lasa-ti-ma sa mor”.
El zambeste ironic privind printr-o pacla de fum, la rochia
de seara ..si vede doar o alta scena de razboi, o alta victima colaterala intre
un drac si o straina cu sani moi.
Comentarii
Trimiteți un comentariu