Treceți la conținutul principal

2032418


Da…recunosc. Nu stiu cum sa ma odihnesc.



Alerg alerg si iar alerg. Si cand merg alerg. SI cand stau alerg. Si nu imi trag nicidecum rasuflarea. Ma simt vinovata si stiu! Stiu! Te rog, nu`mi spune…stiu.


Dar ma simt vinovata. Ma simt prizoniera, ma simt extenuata, ma simt prea matura…si prea copil.
Tu nu stiu cat de mult o sa-ntelegi ce scriu aici. Dar ma simt prizoniera in propria carcasa de oase…vad lucrurile altfel…mereu a fost asa…o disociere de tot…deci de mine…si totusi…simt atat de puternic incat simt ca nu simt…simt amorteala…simt asurzire…


Nu am nevoie de sfaturi. Sfatul meu e sa ma lasati cu totii in pace. Pentru ca voi nu intelegi. Nici eu nu inteleg. Stiu ca o sa imi pierd mintile cumva…daca nu ma pied ele pe mine…inaintea mea…sau inaintea ta…caci inainte de tine puteam sa fiu altfel. Inainte de tine eram copil…inainte de tine credeam ca stiu si nu stiam nimic…cumva acesta este viciul meu…cumva din neajuns imi ridic statuie ca sa-mi fie de ajuns…cand eu incerc s-ajung inapoi la mine…si cand ajung nu gasesc nimic…decat un gol…acela pe care l-ai umplut si tu si el si el si el si el si el si el si el si el si el si el si el si el si el 

...si tata.

Crezi ca mi-e frica? Nu. Nu imi e frica. Nu mi-a fost frica niciodata de nimic. Sunt ingrozita. Teroarea o simt in degete si pe pupile dilatate…cum aluneca usor pe retina…o simt in coltul ochiului…ca un desert de spaima. Atat de ingrozitor de spaima incat nu mai ploua. Nu mai curge. Nu mai plang. Nu stiu sa plang. Sau stiu prea bine, atat de bine incat cumva mi-am interzis s-o fac. De ce?


Of Doamne….daca esti acolo…si stiu ca nu esti…ca altfel nu te mai rugam…ajuta-ma.


Eu ma ajut singura de-o viata si cumva tot depind de altii. Cangrena in orgoliu, iti spun…si tot ce vreau e sa tai de la radacina. Acum…probabil mare parte din confuzie se datoreaza lipsei mele de cunostinte de gradinarit…insa ca sa tai ceva de la radacina…e nevoie de radacina…iar eu sunt doar tulpina. Asa ca te rog. Vorbeste-mi despre tipuri de ingrasamant si despre soluri fertile…cand eu am crescut in sol de Cernobyl si m-am rupt cu forta facand ce stiu mai bine. Am fugit. Am alergat si alergat si alergat. De casa…ca sa nu mai sufar si cumva…fugeam inspre durere. Da. Spune-mi ca-s nebuna dar nu mi-e frica sa ma doara. Nu mi-a fost nicicand. Mi-e frica de moarte pentru ca sunt orgolioasa si nu pot accepta un univers…


...in care eu nu sunt.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Zile...

Si sunt zile in care se simte bine. Si zile in care se simte rau. Sunt zile in care nu simte. Sunt zile in care nu poate duce cat simte. Asta e una din zilele alea. Zilele alea in care observa. Se observa pe sine, observa universul, mediul de care apartine. E una din zilele in care ratiunea triumfeaza…cand emotiile au devenit mult prea coplesitoare, iar gandurile s-au intors impotriva lor intr-o incercare de reducere la tacere. Caci daca nu s-ar face liniste…s-ar pierde-n voci, s-ar pierde pe holuri pustii, s-ar pierde in locuri colorate, in haine frumos parfumate. E una din zilele in care s-a umplut paharul, ca ieri, si ca intodeauna. E una din zilele aflate la sfarsit…si sfarsindu-se…inchina o ceasca de ceai pentru ziua de ieri, cea de azi si de maine. E una din zilele in care cutia toracica a obosit sa fie cusca din coaste pentru o inima care bate cu atata pofta de iubiri si de teroare. Sunt zile in care ii e frica. Frica de lucruri mari, lucruri mar...
2 comentarii
Citiți mai multe

Sunt

Tu uita-ma. De azi sunt doar spuma de cafea… doar scrumul din tigara matinala. De azi uita de mine …in camasa ta, cu maneci suflecate, cu par valvoi… si-n piept doar cacealma. De azi… ai sa gasesti doar amintire, sub asternuturi langa tine-n pat, si stii si tu ca oricat ai adulmeca de bine …raman doar un miros pe perne,  o urma pe gatul tau… un bilet de adio presarat sub gene. Tu uita-ma… De azi sunt doar un cantec prost… acela pe care-l asculti ca un nebun ...sunt regina pe table de sah, cand te las fara tura si fara capcaun …sunt betia din ultimul pahar. De azi sunt status de pe facebook …pe care nici nu l-ai citit, in graba de a ma avea… sunt in suspinul de regret …sunt abur pe oglinda ta… Sunt.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe