Early Catharsis

Inima mea se zbate...intr-o camasa de forta ...intr-o inchisoare de oase...torace menit sa ascunda  agonie covarsitoare ce ma cuprinde cand incerc  sa evadez dintr-o realitate in alta...cand incerc  sa fug de blestemul de-a fii treaza. Astfel, pun capul pe perna si ma chinui sa nu cad victima insomniilor tarzii... si-n loc de cearcane, sa invelesc ochi ce au vazut prea multe... sub pleoape de plumb... Insa sunt nopti ca acestea,  in care tavanul pare mult prea aproape ...atat de aproape incat imi taie rasuflarea... Sunt ca o insecta sub talpa unui pantof urias... pas suspendat in spatiu si timp... pe care il privesc cu groaza si  tot odata...cu o flamanda nerabdare... Ma ucide anticiparea...si asteptarile prea mari... si minciunile pe care mi le scuip zilnic cand  imi zambesc fals in oglinda... Dar adevarul gol golut...e ca-s defecta.   Sunt o veterana a mitomaniei... port cu capul sus si privirea-ntr-o parte...decoratii pe umeri

Uneori raman fara cuvinte… imi bat degetele in gol pe tastatura …si nu inteleg de ce m-apasa pe piept…atatea vorbe nerostite. Si le-as rosti daca as putea articula…macar o propozitie… insa raman muta in puncte de suspensie… Uneori simt ca viata asta e un joc pervers,  in care una spui, alta gandesti… in care numeri zilele pe degete…si te-nspaimanta gandul ca n-o sa iti ajunga mainile …in timp ce te rogi sa te opresti din numarat… E paradox…ca azi, ca ieri… si-ajung sa cred ca pielea mea e contradictie… iar inima mea bate absurditati in miez de noapte…cand mi-e dor de tine …si cand te vreau cat mai aproape…numai ca sa te-ndepartez …sa te alung…si-apoi sa-mi plang de mila… Plang de sila…de mine. Ca ma iubesc pentru o zi…si ma urasc pentru o noapte …doar ca s-o iau de la capat cu bateriile descarcate …si-apoi ma-ntreb de ce sunt inc-aici… de ce nu ma inghit cosmaruri ce ma pandesc in pragul fiecarui somn… Tu ai dreptate, draga domn …eu sunt nebuna

Tu uita-ma. De azi sunt doar spuma de cafea… doar scrumul din tigara matinala. De azi uita de mine …in camasa ta, cu maneci suflecate, cu par valvoi… si-n piept doar cacealma. De azi… ai sa gasesti doar amintire, sub asternuturi langa tine-n pat, si stii si tu ca oricat ai adulmeca de bine …raman doar un miros pe perne,  o urma pe gatul tau… un bilet de adio presarat sub gene. Tu uita-ma… De azi sunt doar un cantec prost… acela pe care-l asculti ca un nebun ...sunt regina pe table de sah, cand te las fara tura si fara capcaun …sunt betia din ultimul pahar. De azi sunt status de pe facebook …pe care nici nu l-ai citit, in graba de a ma avea… sunt in suspinul de regret …sunt abur pe oglinda ta… Sunt.

Si daca-as fi o pisica…m-as cuibari in bratele tale…si te-as musca usor de mana…atunci cand te-ai opri din mangaiat… As savarsi totem al dragostei mele pe perdelele din sufragerie, franjuri ca o expresie…a modului in care ma simt cand esti plecat. Si daca-as fi o pisica…te-as astepta in prag de usa cu ochii mari si groaza in stomac…ca m-ai lasat intr-o camera asa de mare si pustie…iar eu sunt fara de tine…un suflet amarat…abandonat. Si daca-as fi o pisica…as toarce la pieptul tau seara de seara…si ti-as clipi usor dand din mustati…iar cand ai adormi, te-as zgaria pe fata…din dragoste…   Si daca-as fi o pisica…as cersi atentie si m-as face ghem la piciorul tau, te-as urma peste tot prin casa…si ti-as mieuna dorul nestins…sau foamea de tine…si de permute cu carne. Si daca-as fi o pisica…as face langa litiera, doar ca sa ma certi si astfel, din cand in cand…sa iti aud vocea…si sa stiu ca in acel moment…esti atent doar la mine…si atat.

Unu, doi, trei… Trei cuvinte. Nu imi pasa. Ca te iubesc, ca te urasc, ca as da pielea de pe mine pentru inca o dezamagire...indubitabila. Noi ne invartim in cercuri cusuti cu ata alba. Un steag de “ma retrag” atat de desirat ca ne-a legat unul de altul. Si alergam ca prostii ca-ntr-o rotita de hamster, in timp ce urlam catre celalalt : E inevitabil! Da…e inevitabil. Cum naiba sa te evit cand inima mea mi-a dat ultimatum si nu vrea sa mai bata fara tine? Cand am invatat sa iubesc atatea lucruri la tine…chiar si melodiile alea de cacat. E inevitabil. Cand vanatoarea de barbati s-a trasnformat din joc palpitant in cea mai plictisitoare activitate. Doar pentru ca nu esti tu. Cand ma lasa rece si el, si el, si altul. Si oricine…caci nu esti tu. Da…era inevitabil sa nu ma iubesti. Sunt victima perfecta, iar tu? Tu te vrei salvator. Si te-ai dorit atat de mult erou in povestea mea, incat din salvator te-ai facut agresor…ca sa ai ce salva. Dar eu nu vreau salvare, eu

Privesc pe geamul murdar al autobuzului si schimb melodia. Schimb pielea si vibe-ul. Nu stiu de ce ma curpinde paradoxal, sentiment de liniste si vina, Cand razele parsive de-octombrie imi incalzesc geaca de piele... Ca si cum nu merit si totodata, ca si cum Le-asteptam sa ma invite sa trec pragul catre o noua zi. O noua zi pierduta in umbre si sori de 313, Mucuri de tigara, elastice de par si pasi la purtator In pantofi de alergat. Iar eu merg. Ce-i drept nu m-am potrivit nicicand cu restul...cu lumea. Cand ei fug eu merg, cand ei merg, eu fug... Cand ei stau..eu mor. Iar cand ei mor, eu nu mai sunt acolo. Eu sunt captiva de buna voie in basmul meu, Fara fat frumos, dar plin de balauri Pe care nu-i ucid, iar in loc de moarte, Le port sub talpi solzii, caci sunt atat de multi Incat insiruiti fac din ei trepte... Trepte ce ma duc mai aproape de mine. O bucata de drum le adun coltii si-mi fac colier in jurul gatului, In asa fel incat cealalta jumatate de drum Sa fi