Ii umbla
nervi sub cearcane insomniace, in tonuri calde de dimineti tarzi.
Isi prinde
parul in coada, incercand tot odata sa prinda stafii.
O preocupa
acelasi troc ieftin. Faptul ca se da pe nimic,
unor barbati
pe care-i investeste mult prea mult…
pentru cat
pot ei duce sau oferi
Intr-o-ncercare
esuata de a-ngropa mortii sau de a-i seduce.
Strange din
dinti si din filtru,
si o inneaca frustrari de ora trei ce-i dau la
temelii si-n epicentru.
Mintea ei
cere algoritmi, cere provocare…
nu jocuri
prostesti, nu “fute-ma din lipsa de rabdare”.
Inima ei
cauta adapost si-ascunzatoare…cauta cu disperare refugiu,
cum prefera
ea sa-i spuna…Un mit utopic, basm de noapte buna.
Dar la ea
noptile-s zile si zilele-s zile…
Daca stia ca
esti ca ceilalti, ar fi stat acasa.
Si-ar fi
facut un ceai…s-ar fi lungit pe canapea,
Departe de
muritorii de rand,
Care ti-o baga
pe gat de parc-ar vrea sa iti ajunga in suflet.
Stai
linistit. Nu-i moarta dupa cafea.
Insa-si dorea sa fie moarta dupa tine.
Comentarii
Trimiteți un comentariu