Early Catharsis

Ii surade gandul ca-i bine. …ca e aici cu bune si rele, prinsa in tot felul de paragrafe…sau versuri…sau episoade… trecute sau abia incepute. …e cu mainile pe taste cu si cu mastile-n cuier.   Are pereti mult prea subtiri sa inveleasca ziduri, ce ii tin sufletul adapostit cu atata caldura. Si ca-ntr-o piesa ieftina de teatru, isi tine asul in palma, In timp ce se plange …ca ingheata firea in ea. Straniu este…ca inca priveste viata ca pe un joc… ar fi crezut si ea c-o sa “se-nvete minte” …insa pasii nu o poarta spre asasinare a ceea ce-a fost …ci spre loc umbrit de maretia ce ii tine degetele inclestate.  Pentru care si zeii in sine tanjesc…iar ea nepasatoare-afiseaza acelasi sir de dinti sfidatori,  intr-un zambet pentru care inocenta ii este un alt act pervers. Iar in timp ce stelele-i urla trezirea…cerul ei are gust de regret. Pamantul o cheama-ntru sine sa-ngroape orice e apus… Si-n nerusiarea diabolica, ea?...

[Ea e o alta copila, deloc matinala, cu parul valvoi si sufletul ghem.] ... Isi freaca oboseala din privire si casca o noua zi, in tonuri ploioase de vara. O vara rece, ce se lasa asteptata de aproape doua luni…sau trei…sau zece. Strange perna la piept si cu ea, toata energia de pe pamant, incercand sa alimenteze carcasa de coaste, incercand sa ridice de sub asternuturi o pereche de ochi verzi. Ochi verzi ce poarta iubire   pe pleoape. Poarta recunostinta si onestitate. Onestitate fata de sine. E o alta dimineata rece, insa astazi ii este bine. O incanta note de liniste. Si inauntru. Si in afara. Se strecoara de sub cearceafuri parfumate si isi coboara mintiile pe pamant, oftand sacadat din reflex aproape… O surprinde reflexia din oglinda, copila cu glezne de caprioara. Se-ntinde si geme mai tare. Parca isi face curaj sa confrunte realitatea, si tot ce asteapta dincolo de dormitor. Stie ca o asteapta amintiri. Pe banca din statie. O asteapta...

Let’s have a talk about… Change. We might often encounter this strange fear for change. We might, or we might not be aware of it at all times, but change is occurring in our lives every second we keep on living. Now, while some changes may impact our lives more, we have to remember that every single change that we experienced got us in our current situation, in this particular moment. As parents we tend to teach our children that things are either good or bad, and as the kids grow older they have a tendency to slash everything in their lives in two halves. It is either good, either bad. Now especially if you know yourself as having an abusive background this “good” and “bad” limitation might sound extremely familiar to you. There is need for us to understand in the first place that abuse can catch many forms.  It might be either emotional, physical or psychological abuse. When we talk about abuse, we don`t have to only consider the severe cases and that ...

Si sunt zile in care se simte bine. Si zile in care se simte rau. Sunt zile in care nu simte. Sunt zile in care nu poate duce cat simte. Asta e una din zilele alea. Zilele alea in care observa. Se observa pe sine, observa universul, mediul de care apartine. E una din zilele in care ratiunea triumfeaza…cand emotiile au devenit mult prea coplesitoare, iar gandurile s-au intors impotriva lor intr-o incercare de reducere la tacere. Caci daca nu s-ar face liniste…s-ar pierde-n voci, s-ar pierde pe holuri pustii, s-ar pierde in locuri colorate, in haine frumos parfumate. E una din zilele in care s-a umplut paharul, ca ieri, si ca intodeauna. E una din zilele aflate la sfarsit…si sfarsindu-se…inchina o ceasca de ceai pentru ziua de ieri, cea de azi si de maine. E una din zilele in care cutia toracica a obosit sa fie cusca din coaste pentru o inima care bate cu atata pofta de iubiri si de teroare. Sunt zile in care ii e frica. Frica de lucruri mari, lucruri mar...

Let’s have a talk about… “I am asking for too much” No honey, you are not asking for too much. You ask what you need. And if it’s too much for others to handle. Then it means they are not what you need. Simple as that. No need for guilt. Why would you be sorry for needing “too much”? “Too much” compared to what? We are all different individuals, with different wounds to caress and heal. We have different tastes, and different interests…and different ways to feel, give and receive. Why would you be sorry for asking too much? There is nothing wrong with you feeling unsatisfied. It means you love yourself and you strive for better. It doesn`t make you ungrateful. But allowing yourself to aim higher while still being grateful does turn you into a wiser-choice-making person. A happier one too. They say we accept the love that we think we deserve. Feel, give, receive. Yes, in order for you to have a healthy, functional relationship, you have to be the balanc...

Ii pocneste inima in piept, in ritm de bocanci militari…in mars de “mergi ori crapa”. O cuprind fiori si are transpiratie rece pe frunte…capul sus… Se izbeste de ganduri paranoide in extremitati cerebrale…aude mult prea multe voci, prea multe variante de “ce ma fac daca...” “Fluturii din stomac” sunt omizi in toata regula, ii devoreaza carcasa din interior spre exterior… Ele poarta teama si dezamagire in dureri ulceroase si pastille. Ii zace patetic in bucatarie, flacon de multi-vitamine. De mancat nu mai mananca, sa nu hraneasca bestiile zvarcolite in stomac. Nici apa nu mai bea, caci daca si-ar aminti de sete…si-ar aminti de multe altele…de cum se schimba de masti…cum se schimba de sosete. "Complex" de vitamine: Vitamina A: Pentru angoase, anxietati, agonii statute, arogante, altruism egoist si asteptari carunte. Vitamina B: Pentru bolnava la cap…si-n suflet…si-n cuvinte… Vitamina C: Pentru “ce”, “cum”, “cat”, “care”, “cui”…cui batut in...

II ard ochii. O coplesesc palpitatiile, o sufoca mobila si dezordinea din camera.O dezgusta reflexia din oglinda… faptul ca tot acel calvar se rasuceste in placa ei de baza. E un ultim act de rezistenta, in fata unei lumi atat de mici, in care se pierde…si nu se gaseste, cum nu isi gaseste nici sosetele prin mormanul de haine ale trecutului. La dreapta geanta aruncata pe pat, la stanga dischete de demachiat vechi de o saptamana…iar ea e pierduta printre bonuri fiscale si cartele rupte de metrou. Numai el ii face ordine in suflet si se prinde-atunci cand minte, cand are nevoie sa se ocupe EL de panoul de control.  Cand oboseste, il trage de camasa, jucand acelasi rol de victima incapatanata…care cere rasfat urmat de recompensa deghizata. Intinde mana in gol...el e fantoma...e trecut, e ecou. [Anunt: Ea cere recompense in tonuri de violet, cere rimel intins si ruj pe barbie. C ere palme ferme pe fese, cere calau.] Ii vine sa se faca ghem la pieptu...