Treceți la conținutul principal

Postări

K.

He’s staring into her eyes the way a leopard looks upon its prey…She’s humble and her skin is reacting at the touch of his fingers…at the sound of his overwhelming voice. Her demons are crawling…feeling his invite to the game…what a wicked game…what a beautiful shame… He licks her nipple with the tip of his tongue in a way that makes her mouth wide open…her throat is shirking the screams into helpless high-pitch moans. Every inch of her body is shaking under his command…and she’s drowning in a river of lust and despair…she wants to die for his angels and live for his demons…she wants to sink in the deepness of his look, of his stare…what a funny thrill. What a funny thing, that she was full of hate, under all those funny masks for masquerade…She seemed cool, like she found her “happy place”…she was good at faking…or she was good at fucking with herself. He was the perfect pair of eyes. Their coldness fooled her, she let her guard down…he unwrapped her tricks, stripped her ...

22:00 (partea a 3 a)

… Ii saruta pacatele…ii pune la loc firea..parca o reconstruieste…e piesa de lut sub presiunea mainlor lui… Il musca de lobul urechii, ii simte gustul…si ii geme. Ea geme numai pentru el…Iar el o dezbraca de fiecare masca…de fiecare argument, protest, rezistenta… Degetele lui isi croiesc drum de pe limba ei pe buze, de pe buze pe gat, de pe gat pe sanii goi si ii curpinde in palma….sunt fermi si sunt moi…sunt facuti pentru mana lui…parca la comanda. O tachineaza atingerile, modul in care jocul lui pervers ii expune vulnerabilitatile…modul in care o domina…modul in care traseaza cu limba o harta, pana in punctul “X” Si geme mai tare…si fierbe si arde…de rusine si de mult prea multa asteptare. Chinuitor de multa…simte cum se strange…si il vrea si mai aproape…si mai… O saruta pe buze, ii da capul pe spate cu degetele inclestate in par…si o prinde-n capcana…o tortureaza cu pasiune…iar ea suspina rapusa de o pofta pagana...si devoratoare. Inima ei nu e pe jar, e d...

22:00 (Partea a 2 a)

... Ii vine sa I se arunce cu totul in jurul gatului. Sa se predea...sa ii fie trofeu de dupa vanatoare…iar el sa ii fie refugiu.  O mangaie usor pe crestetul capului cu o tandrete ferma, iar ea se cutremura…adulmecand atingeri, prinsa intr-un joc de sah…in care a pierdut deja regina…insa are permisiunea sa joace din inertie...consolata de gandul ca si el va pierde intentionat. Isi controleaza impulsurile, cersind apropieri din privire. Isi misca capul usor, iar degetele lui traseaza contur si teritoriu, ea inchide ochii…ii simte raceala fierbinte din palma…si o saruta cu buze flamande. Ii gusta starile de spirit lingand usor degetul mare in timp ce el ii plimba asteptari pe buze. Se ridica, iar el ii curpinde in palme neastampararea, nerabdarea…ii descifreaza din inocenta o paleta vasta de vicii si o lasa sa fiarba in ea, sa clocoteasca …Ea ii simte parfumul ametitor si privindu-l pe sub gene, zambeste usor. E una din zilele lui bune. Vede asta din modul...

21:00

E deja bezna…suspina usurata ca o alta zi si-a facut bagajul si se muta in trecut..alaturi de celelalte impostoare care isi spun “zile”…acele perverse intervale de timp care o-nlantuie prin monotonia absurda pe care o poarta atat de lejer…atat de firesc… Acele momente care ii rad in fata…parca indiferente de chinul pe care il indura…cand isi taraste firea ca un morman de carne si de oase …intr-o patetica incercare de “hai sa gandim pozitiv”. Suspina in refigiul ei interior, in camera imbacsita de amintiri si asternuturi neschimbate de o saptamana.  Descalta controlul la usa…si isi uita obsesiile in prag… Se tranteste in pat si priveste tavanul…si i se plimba ironie sub piele…se rostogoleste pe burta si se intinde dupa telefon…se uita la ceas…e abia ora noua… EL ajunge la zece…si pana atunci…e prizoniera in propria carcasa…isi scutura capul, gandurile, mintea…adulmecand fata de perna…Inca o ora… Cand nu e cu el…zilele trec greu…se simte straina in propria povest...

07

Ii cuprinde fata in palma, si cu ea universul. Ii distorsioneaza sistemul de operare, un fel de dauna ireversibila, o pata rosie pe o panza. Degetul aratator traseaza conturul buzelor cu o pasiune ce urla a nerabdari…ea lasa buzele sa se deschida si expira foame…foame de carne, foame de palme, foame de urme pe piele…de semnaturi si lacat ce poarta amprenta lui. Anticiparea joaca rolul principal, ii aluneca degetul pe gat, ea geme, geme gandindu-se ca e atat de aproape de sufletul ei…”ca o bluza pe care o intorci pe dos…si o arunci…” Ii desface camasa, si cutia toracica…si musca din sufletul gol…El are sadism in privire…un sadism orientat catre client...iar e a platit bine. …

Fara titlu

Acum sau niciodata. Trage aer in piept ca si cum e ultima zi in care traieste, respira, simte pe palme caldura lemnului incins de banca…arzand in tonuri de soare de ora 12. Se ridica mult prea usoara, parca lasand in urma bagaj emotional…caramizi si pietre de moara…lasand in urma ziduri si drumuri de neatins. Isi saruta grijile pentru ultima oara…si cu ele toate regretele si tot ce o facea sa sufere vreodata… Primul pas e greu, plin de resemnari si “ce.ar fi fost daca”…dar intoarce privirea…drept in fata…si cu capul sus…pune cruce trecutului. …Se zmuceste de dor…spre al doilea pas…si se spala de pacate, de umilinte…de jale…de tot ce a ramas. Simte cum muta un cadavru din loc…cum renaste o noua poveste…cum ii pompeaza sangele in vene…in ritmuri de “inca putin”… Se prinde de vise, sperante, dorinte…de oameni cu zambetul larg si cu pieptul cald…simte cum fiecare farama de ea…se desprinde de ceea ce-a fost odata…si alege viata…alege sa creada…alege sa creasca…lasand in urma inca...

Plimbare

A iesit din cusca ei ca sa priveasca lumea prin lentila...acelasi cardru in tonuri de nostalgie...acelasi tot trait acum cu disperare si euforie. Aprinde tigara, ca de fiecare data...o trece un aer ironic, zambeste...ii vine masina, tuseste usor, iar degetul aratator impinge discret suvita ratacita pe frunte. Lasa privirea in pamant pentru o clipa, refuzand sa confrunte in lumina...adevaruri si riduri sub pudra. Ii vine masina si urca in pasi aroganti de "mi-a dat viata la picioare" si zambet de "m-am ridicat"...in timp ce glezna ii urla a uitare, ignoranta zdrobita de asfalt. Priveste pe geam, cautand un petic de lumina, o farama de speranta rezervata pentru ea... Putina alinare...Pentru ca atunci cand a cazut...i s-au zdrobit pe umeri cruci necarate de zeci de neamuri...si s-a inecat in ape tulburi si involburate mirosind a pacat si a vina...portelan uitat in vitrina... Cand a cazut, a cazut cu tot cu pamantul de sub picioare...cu plamanii plini de aer si oc...