Treceți la conținutul principal

22:00 (Partea a 2 a)


...

Ii vine sa I se arunce cu totul in jurul gatului. Sa se predea...sa ii fie trofeu de dupa vanatoare…iar el sa ii fie refugiu. 

O mangaie usor pe crestetul capului cu o tandrete ferma, iar ea se cutremura…adulmecand atingeri, prinsa intr-un joc de sah…in care a pierdut deja regina…insa are permisiunea sa joace din inertie...consolata de gandul ca si el va pierde intentionat.

Isi controleaza impulsurile, cersind apropieri din privire. Isi misca capul usor, iar degetele lui traseaza contur si teritoriu, ea inchide ochii…ii simte raceala fierbinte din palma…si o saruta cu buze flamande.

Ii gusta starile de spirit lingand usor degetul mare in timp ce el ii plimba asteptari pe buze.
Se ridica, iar el ii curpinde in palme neastampararea, nerabdarea…ii descifreaza din inocenta o paleta vasta de vicii si o lasa sa fiarba in ea, sa clocoteasca …Ea ii simte parfumul ametitor si privindu-l pe sub gene, zambeste usor.

E una din zilele lui bune.
Vede asta din modul in care coltul gurii e arcuit intr-un zambet viclean…O simte in privirea tintuitoare…o simte in zvacnirile flamande ale palmei lui…in ritmul mult prea calm pe care il respira in timp ce venele ii contureaza antebratul…

Se pierde in detalii…in cutele manecilor suflecate…in nasturele deschis de la camasa, in geaca din mana…in controlul pe care il poarta cu atata indiferenta si eleganta.

Ea are un umar gol, dezvelit…iar maneca halatului parca cerseste putin ajutor…sa cada. Sa cada cu totul, sa ii expuna trupul, cea mai de pret piesa din muzeu…Sa alunece usor de pe sanii…mult prea perfecti ca sa fie cuminti…

Ea e disimulare haina…e un fel de inger ratacit ce incanta pe draci si sfideaza pe sfinti..si traseaza cu limba pacat capital deghizata in miel sado-masochist.


Il musca de gat, se lipeste de el…ii simte bataile inimii si o excita ideea fructului interzis, o incanta anticiparea pedepsei. El ii invata cu fiecare seara, trucuri si jocuri de atentie. II face pe plac, o lipeste de perete,  ii simte pulsul…in stransoarea a doi pumni in jurul gatului…un gat subtire de caprioara…o caprioara  nerabdatoare de lup…

iar lupul o invata sa astepte…

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Fara cuvinte

Uneori raman fara cuvinte… imi bat degetele in gol pe tastatura …si nu inteleg de ce m-apasa pe piept…atatea vorbe nerostite. Si le-as rosti daca as putea articula…macar o propozitie… insa raman muta in puncte de suspensie… Uneori simt ca viata asta e un joc pervers,  in care una spui, alta gandesti… in care numeri zilele pe degete…si te-nspaimanta gandul ca n-o sa iti ajunga mainile …in timp ce te rogi sa te opresti din numarat… E paradox…ca azi, ca ieri… si-ajung sa cred ca pielea mea e contradictie… iar inima mea bate absurditati in miez de noapte…cand mi-e dor de tine …si cand te vreau cat mai aproape…numai ca sa te-ndepartez …sa te alung…si-apoi sa-mi plang de mila… Plang de sila…de mine. Ca ma iubesc pentru o zi…si ma urasc pentru o noapte …doar ca s-o iau de la capat cu bateriile descarcate …si-apoi ma-ntreb de ce sunt inc-aici… de ce nu ma inghit cosmaruri ce ma pandesc in pragul fiecarui somn… Tu ai dreptate, draga domn …eu sunt neb...

Februarie

Se roaga sa o tina strans in brate…sa nu cumva sa o lase sa plece…ea vrea sa ramana..aici acum, in orice statie, in orice mijloc sau fundatura…sau inceput. Ea e la sfarsit. Deja isi linge degetul dand ultima fila…Ea…stii? E ironic…tot ce vrea ea e… E….e februarie…iar pentru ea februarie e dor, februarie de dragoste si jale…e doliu…e chinul dracului. Pff…februarie.  Februarie e exact punctul culminant, de care orice personaj principal se fereste parca aruncandu-se cu capul inainte… …tot ce vrea ea e…sa se intoarca…sa poata pune pauza, repeat, sa…nu existe consecinte pentru timpul risipit…minciuna cu doua fete…in care se intreaba… …Cand un mincinos spune ca minte, spune adevarul sau minte?  Adevarul? Sau minte?Ce fel de minte? Minte ca verb ori minte ca genialitate mentala…si daca e starea mentala…macar ne-am lamurit de ceva.… Si-a dat atat de des ochii peste cap…ca s-au intros intru sine…Ea poarta ochelari…lentila ca o oglinda…sa nu se poata privii in ochi can...

Zile...

Si sunt zile in care se simte bine. Si zile in care se simte rau. Sunt zile in care nu simte. Sunt zile in care nu poate duce cat simte. Asta e una din zilele alea. Zilele alea in care observa. Se observa pe sine, observa universul, mediul de care apartine. E una din zilele in care ratiunea triumfeaza…cand emotiile au devenit mult prea coplesitoare, iar gandurile s-au intors impotriva lor intr-o incercare de reducere la tacere. Caci daca nu s-ar face liniste…s-ar pierde-n voci, s-ar pierde pe holuri pustii, s-ar pierde in locuri colorate, in haine frumos parfumate. E una din zilele in care s-a umplut paharul, ca ieri, si ca intodeauna. E una din zilele aflate la sfarsit…si sfarsindu-se…inchina o ceasca de ceai pentru ziua de ieri, cea de azi si de maine. E una din zilele in care cutia toracica a obosit sa fie cusca din coaste pentru o inima care bate cu atata pofta de iubiri si de teroare. Sunt zile in care ii e frica. Frica de lucruri mari, lucruri mar...