Treceți la conținutul principal

Uit..

Si sunt momente cand uit de tine…                          
uit de zambetul tau din bucatarie,
uit de fereastra murdara,
de dragostea care ardea in ochiul aragazului…
de indemanarea ta de a ma face fericita 
si galagia de pe scara.

Uit de placerea de a postii o tigara,
cu degetele inclestate in promisiuni:
sampanie pe banca de langa centrala,
glumite si perversiuni.

Si sunt momente in care iti uit glasul
cel mai de pret timbru din colectia mea,
atat de rar incat nu ai putut sa mi te dai…
atat de rar incat atunci cand ai plecat te-ai smuls
precum un fluture ce-a reusit sa-si franga aripile...
din insectarul meu…
Si ai lasat in urma un loc gol intr-un album uitat de Diavol si de Dumnezeu…

Nici ei n-au fost in stare sa tina pasul…
ce escrocherie divina...ascundea parfumul tau...si ceasul.

Si sunt momente in care uit de tine, de mine, de tot si nimic.
Uit de arsura unei priviri de gheata ce mi se topea in vene…
de batai de inimi in pasi de “sunt acasa, iubire…geme...
…numai pentru mine”.

Unde e acasa? Uit…uit in fiecare zi, ca acasa nu e la tine…
ca de aceasta data e si mobila in sufragerie…
ca de acum dorm intr-un pat... 
Un pat imens de gol…atat de gol ca m-as ruga la sfinti…
si as scuipa orice farama de ateism din mine…
doar ca sa ma pot intinde pe podea…langa tine.
Mi-e dor sa imi fie bine,
Fara iarba si alcool. 

Uit de stransoarea ferma si soaptele moi,
uit de dureri de-obraji…de zambete...
uit ca suntem eroi, 
execrabili veterani de razboi.

Uit cum uitam de timp…
cum nu mai existau dimineti fara tine…
creatura coplesitoare…au trecut prea multe zile…

Si mi-e teama si mi-e clar ca tot ce-a fost a fost…
ca prezentul nu conteaza…ca viitorul n-are rost…
si tin dintii inclestati si strang cat pot de amintire, 
scrasnind din suflet si masele…sa mai stai putin…
sa imi mai lasi un semn pe gat, o soapta pe gene…
sa ma astern pe pieptul tau…sa mi te plimbi sub piele.

Sunt un copil amarat, lipsit de probleme…
Te rog fi problema mea…aprinde soba, da foc la lemne…
si imbraca-mi inima-n jaratic…cat sa se mai inclazeasca putin…
cat sa aprind lumina in baie si orbita de dor si venin
sa iau lighian, sa-mi spal sufletul cu clor…
sa jumulesc cu burete de sarma amprenta ta…sa ma prefact ca uit
…ca nu te voi putea uita.


Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

2032418

Da…recunosc. Nu stiu cum sa ma odihnesc. Alerg alerg si iar alerg. Si cand merg alerg. SI cand stau alerg. Si nu imi trag nicidecum rasuflarea. Ma simt vinovata si stiu! Stiu! Te rog, nu`mi spune…stiu. Dar ma simt vinovata. Ma simt prizoniera, ma simt extenuata, ma simt prea matura…si prea copil. Tu nu stiu cat de mult o sa-ntelegi ce scriu aici. Dar ma simt prizoniera in propria carcasa de oase…vad lucrurile altfel…mereu a fost asa…o disociere de tot…deci de mine…si totusi…simt atat de puternic incat simt ca nu simt…simt amorteala…simt asurzire… Nu am nevoie de sfaturi. Sfatul meu e sa ma lasati cu totii in pace. Pentru ca voi nu intelegi. Nici eu nu inteleg. Stiu ca o sa imi pierd mintile cumva…daca nu ma pied ele pe mine…inaintea mea…sau inaintea ta…caci inainte de tine puteam sa fiu altfel. Inainte de tine eram copil…inainte de tine credeam ca stiu si nu stiam nimic…cumva acesta este viciul meu…cumva din neajuns imi ridic statuie ca sa-mi fie de ajuns…cand ...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Zile...

Si sunt zile in care se simte bine. Si zile in care se simte rau. Sunt zile in care nu simte. Sunt zile in care nu poate duce cat simte. Asta e una din zilele alea. Zilele alea in care observa. Se observa pe sine, observa universul, mediul de care apartine. E una din zilele in care ratiunea triumfeaza…cand emotiile au devenit mult prea coplesitoare, iar gandurile s-au intors impotriva lor intr-o incercare de reducere la tacere. Caci daca nu s-ar face liniste…s-ar pierde-n voci, s-ar pierde pe holuri pustii, s-ar pierde in locuri colorate, in haine frumos parfumate. E una din zilele in care s-a umplut paharul, ca ieri, si ca intodeauna. E una din zilele aflate la sfarsit…si sfarsindu-se…inchina o ceasca de ceai pentru ziua de ieri, cea de azi si de maine. E una din zilele in care cutia toracica a obosit sa fie cusca din coaste pentru o inima care bate cu atata pofta de iubiri si de teroare. Sunt zile in care ii e frica. Frica de lucruri mari, lucruri mar...
2 comentarii
Citiți mai multe

Insomnii

S-a ratacit iar in asternuturi straine. In sticle ieftine de vin…in fumul de tigara. Deschide ochii cand soarele apune, talpile-i ating parchetul rece cand ceasul bate miezul noptii. Se strecoara usor si face pasi mici, parca se ascunde in spatele unor pereti, in camere ce trebuiau aerisite de mult. Ii lipsesc multe, sau nimic. Isi plimba degetele pe tocul usii, evaziv..iar talpile-i pasesc pe gresia din baie. Se priveste in oglinda, cauta alte urme de regret incretite pe frunte. Cauta o noua minciuna, pentru o veche lume. Se refugiaza inapoi in camera imbacsita de amintiri difuze si alcohol. Renunta la haine mototolite, imbraca mandrie si incredere falsa, isi piaptana rusinea si aplica pe buze un “te iubesc” visiniu. Incalta destinul si se avanta-n lume, pe strazile pustii, printre lumini plapaitoare, printre claxoane asurzitoare si fluieraturi difuze. Ridica ziduri de indiferenta in jurul ei, si isi mascheaza prezenta cu castile in urechi. Pasii o poarta catre un nicaieri, cat...
Un comentariu
Citiți mai multe