Treceți la conținutul principal

22:00 (partea a 3 a)


Ii saruta pacatele…ii pune la loc firea..parca o reconstruieste…e piesa de lut sub presiunea mainlor lui…

Il musca de lobul urechii, ii simte gustul…si ii geme. Ea geme numai pentru el…Iar el o dezbraca de fiecare masca…de fiecare argument, protest, rezistenta…

Degetele lui isi croiesc drum de pe limba ei pe buze, de pe buze pe gat, de pe gat pe sanii goi si ii curpinde in palma….sunt fermi si sunt moi…sunt facuti pentru mana lui…parca la comanda.

O tachineaza atingerile, modul in care jocul lui pervers ii expune vulnerabilitatile…modul in care o domina…modul in care traseaza cu limba o harta, pana in punctul “X”

Si geme mai tare…si fierbe si arde…de rusine si de mult prea multa asteptare. Chinuitor de multa…simte cum se strange…si il vrea si mai aproape…si mai…
O saruta pe buze, ii da capul pe spate cu degetele inclestate in par…si o prinde-n capcana…o tortureaza cu pasiune…iar ea suspina rapusa de o pofta pagana...si devoratoare.

Inima ei nu e pe jar, e direct pe carbune. Si ii scapa suieraturi printre dinti, iar el se amuza…ii place sa o faca sa isi iasa din minti…sa o dezbrace de ratiune cum o dezbraca de bluza.

Nu are nevoie de scuza, ea este cobai de buna voie…si o junk-ista tanjind dupa doza de EL.

In astfel de momente…ea se sperie…si-ar vrea sa se opreasca…se teme ca el o face sa simta…sa traiasca. Insa el o cunoaste mai bine si ii forteaza limitele…are algoritmi acordati in tonuri de tipete...

Isi misca degetele pe suprafata de dantela neagra, ii mangaie coapsele. Port-jartiera ii tine demonii in frau. Pentru ca odata eliberati, s.ar alia cu EL si i-ar distorsiona universul si lumea…i-ar ravasi panoul de control…


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Fara cuvinte

Uneori raman fara cuvinte… imi bat degetele in gol pe tastatura …si nu inteleg de ce m-apasa pe piept…atatea vorbe nerostite. Si le-as rosti daca as putea articula…macar o propozitie… insa raman muta in puncte de suspensie… Uneori simt ca viata asta e un joc pervers,  in care una spui, alta gandesti… in care numeri zilele pe degete…si te-nspaimanta gandul ca n-o sa iti ajunga mainile …in timp ce te rogi sa te opresti din numarat… E paradox…ca azi, ca ieri… si-ajung sa cred ca pielea mea e contradictie… iar inima mea bate absurditati in miez de noapte…cand mi-e dor de tine …si cand te vreau cat mai aproape…numai ca sa te-ndepartez …sa te alung…si-apoi sa-mi plang de mila… Plang de sila…de mine. Ca ma iubesc pentru o zi…si ma urasc pentru o noapte …doar ca s-o iau de la capat cu bateriile descarcate …si-apoi ma-ntreb de ce sunt inc-aici… de ce nu ma inghit cosmaruri ce ma pandesc in pragul fiecarui somn… Tu ai dreptate, draga domn …eu sunt nebuna

Februarie

Se roaga sa o tina strans in brate…sa nu cumva sa o lase sa plece…ea vrea sa ramana..aici acum, in orice statie, in orice mijloc sau fundatura…sau inceput. Ea e la sfarsit. Deja isi linge degetul dand ultima fila…Ea…stii? E ironic…tot ce vrea ea e… E….e februarie…iar pentru ea februarie e dor, februarie de dragoste si jale…e doliu…e chinul dracului. Pff…februarie.  Februarie e exact punctul culminant, de care orice personaj principal se fereste parca aruncandu-se cu capul inainte… …tot ce vrea ea e…sa se intoarca…sa poata pune pauza, repeat, sa…nu existe consecinte pentru timpul risipit…minciuna cu doua fete…in care se intreaba… …Cand un mincinos spune ca minte, spune adevarul sau minte?  Adevarul? Sau minte?Ce fel de minte? Minte ca verb ori minte ca genialitate mentala…si daca e starea mentala…macar ne-am lamurit de ceva.… Si-a dat atat de des ochii peste cap…ca s-au intros intru sine…Ea poarta ochelari…lentila ca o oglinda…sa nu se poata privii in ochi cand se mint

Zile...

Si sunt zile in care se simte bine. Si zile in care se simte rau. Sunt zile in care nu simte. Sunt zile in care nu poate duce cat simte. Asta e una din zilele alea. Zilele alea in care observa. Se observa pe sine, observa universul, mediul de care apartine. E una din zilele in care ratiunea triumfeaza…cand emotiile au devenit mult prea coplesitoare, iar gandurile s-au intors impotriva lor intr-o incercare de reducere la tacere. Caci daca nu s-ar face liniste…s-ar pierde-n voci, s-ar pierde pe holuri pustii, s-ar pierde in locuri colorate, in haine frumos parfumate. E una din zilele in care s-a umplut paharul, ca ieri, si ca intodeauna. E una din zilele aflate la sfarsit…si sfarsindu-se…inchina o ceasca de ceai pentru ziua de ieri, cea de azi si de maine. E una din zilele in care cutia toracica a obosit sa fie cusca din coaste pentru o inima care bate cu atata pofta de iubiri si de teroare. Sunt zile in care ii e frica. Frica de lucruri mari, lucruri mar